Romania noastra - programul politic al OT PMP

Plecând de la moţiunea “România mea” a preşedintelui Partidului Mişcărea Populare, domnul Traian Băsescu, şi având în vedere realităţile sociale, noi, Organizaţia de Tineret a Partidului Mişcărea Populare, am stabilit următoarele priorităţi politice majore pentru tineri.

  1. Combaterea şomajului în rîndul tinerilor;
  2. Stimularea antreprenoriatului;
  3. Implicarea tinerilor în politică;
  4. Promovarea democraţiei participative;
  5. Administraţie publică transparentă;
  1. Combaterea şomajului în rândul tinerilor

În România, 23,2% dintre tinerii de până la 25 de ani sunt şomeri, peste media europeana, procent ce ne situează pe locul 8 în Uniunea Europeana. Mai mult, 30% dintre tinerii cu vârsta între 18-24 de ani trăiesc în sărăcie relativă, iar 50% dintre tinerii cu vârsta sub 18 ani trăiesc sub pragul de sărăcie relativă (60% din mediana veniturilor). De asemenea, doar unul din 100 de tineri români se gândesc să îşi deschidă o afacere.

În acest context, mulţi tineri, în special din mediul rural, se simt excluşi social şi aleg să emigreze în statele mai bogate ale Uniunii Europene.

Printre cauzele acestei probleme sociale se numără sistemul educaţional arhaic, focusat spre acumularea de cunoştiinţe teoretice, şi nu spre competenţe practice utile pe piaţa muncii, lipsa unui sistem de invăţământ dual la nivel naţional şi a unei pregătiri antreprenoriale încă din timpul şcolii, dar şi lipsa unui program de consiliere profesională a tinerilor încă din timpul şcolii.

Soluţiile noastre sunt:

  1. a) Promovarea învăţământului dual dupa modelul elveţian unde rata şomajului în rândul tinerilor (18-24 ani) este 6,4%:

– acordarea posibilităţii ca elevii de la 15 ani sa opțiunea de a alterna studiul teoretic la școală și stagii de pregătire în întreprinderi;

– crearea unui sistem flexibil de lucru (durata variabilă, libertatea contractului şi posibilitatea rezilierii în orice moment printr-o decizie motivată sau cu acordul părţilor);

– remuneraţie negociabilă, nu garantată, pentru a stimula companiile să ofere stagii de formare profesională iniţială (în prezent, legea română prevede ca salariul de bază lunar, stabilit prin contractul de ucenicie la locul de muncă, este cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară).

  1. b) Redactarea şi depunerea legii internshipului, după model francez, pentru a oferi tinerilor absolvenţi şansa de a căpăta experienţă în muncă, în parteneriat cu universităţile şi patronatele. Obiectivele principale ale legii sunt:

– limitarea numarului de interni într-o perioadă dată;

– stabilirea unui venit minim garantat pentru munca prestată (legea franceză stabileste un prag minim de 30% din salariul minim brut);

– stimularea mobilităţii în rândul tinerilor prin oferirea unei sume fixe lunar pentru cazare şi masă pentru persoanele care locuiesc în alte oraşe decât cel în care vor desfăsura stagiul;

– garantarea protecţiei sociale pentru stagiari.

  1. Stimularea antreprenoriatului în rândul tinerilor

Antreprenoriatul reprezintă un factor determinant al creşterii economice şi al creării de noi locuri de muncă. Dezvoltarea unei mentalităţi antreprenoriale creşte şansele de angajare ale tinerilor. În acest sens, noi propunem:

– dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale tinerilor prin educaţie formală, dar şi prin programe de educaţie non-formale;

– promovarea muncii în rândul tinerilor prin informare, consiliere şi coaching în şcoli;

– promovarea antreprenoriatului social ca model antreprenorial în rândul tinerilor;

– dezvoltarea competenţelor digitale ale tinerilor pentru a putea exploata la maximul beneficiile societăţii digitale;

– oferirea de garanţii de stat pentru creditele bancare accesate de IMM-uri conduse de tineri întreprinzători care realizează profit, au un numar dat de angajaţi şi nu au datorii la bugetul de stat;

  1. Implicarea tinerilor în politică

Conform studiilor sociologice, dar şi a analizei votanţilor la diversele tururi de scrutin pentru alegerile europene şi naţionale, tinerii cu vârste intre 18 si 24 de ani reprezintă categoria socială cea mai puţin prezentă la vot, iar acest lucru nu este de mirare având in vedere atenţia minimă pe care aceştia o primesc din partea actorilor politici, dar şi neîncrederea că vocea lor va fi ascultată în interiorul partidelor.

Cu toate acestea, Partidul Mişcarea Populară a demonstrat că un partid nou poate convinge tinerii să i se alature, iar în acest moment 60% din membrii partidului nostru sunt tineri de până în 35 de ani, motivaţi atât de asumarea publică a partidului că 50% din candidaţii la alegerile locale din 2016 vor proveni din rândul organizaţiei de tineret, dar şi e perspectiva garantării locului doi pe listele judeţene la alegerile legislative din 2016 unui membru al organizaţiei judeţene de tineret.

Pentru a continua să atragem tinerii de partea noastră am identificat următoarele căi de acţiune pe care ni le asumăm:

– promovarea unor soluţii concrete pentru problemele cu care se confruntă tinerii în comunicarea publică a partidului;

– promovarea competiţiei interne în rândul tinerilor care îşi doresc să candideze la alegerile locale;

– crearea de mesaje specifice către grupuri ţintă: studenţi, tineri excluşi social şi cei care votează pentru prima dată;

– folosirea social media pentru angajarea tinerilor în dezbaterea politică;

– organizarea unor dezbateri locale între tinerii candidaţi în alegeri.

  1. Promovarea democraţiei participative în rândul tinerilor

Deşi invocată tot mai des, inclusiv în solicitările Străzii la protestele anti-guvernamentale de la începutul lui noiembrie, democraţia participativă nu va rămâne decât o sintagmă atât timp cît tinerii nu au o cultură democratică dezvoltată care să le permită să înteleagă sistemul politic din în care ar trebui să se implice activ.

Deşi tinerilor le este permis să voteze de la 18 ani, vârstă la care se consideră că sunt suficient de maturi pentru a lua decizii, aceştia refuză să se implice în procesul democratic din cauza educaţiei precare pe care o au pe această temă. În timpul celor zece clase obligatorii, elevii români nu beneficiaza nici măcar de o materie optională privind educaţia politică, făcându-i astfel incapabili să inteleagă mecanismele democraţiei şi astfel să se implice în viaţa politică şi socială.

Generaţia noastră, generaţia “facebook” cum a fost denumită după alegerile prezidenţiale din 2014, e considerată adesea ca fiind cea mai apatică din punct de vedere politic, o generaţie care îşi striga nemulţumirile în mediul online dar care nu doreşte să se implice activ in politică pentru a-şi atinge scopurile. Deşi blamati, tinerii nu sunt singurii vinovaţi atât timp cât educaţia primită pe această temă este doar non-formală, rolul informării şi educării acestora revenind familiei si reţelelor media.

Şi totuşi, graţie dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, tinerii sunt acum conectaţi la toate evenimentele importante ce au loc atât la nivel global, cât şi la nivel local, iar interesul acestora pentru ce se întâmplă în jurul lor este tot mai mare, dovadă fiind şi protestul #Colectiv.

Noi credem în democraţia participativă, în implicarea activă a tinerilor la viața democratică  a comunităților lor, implicarea tinerilor în procesul luării deciziilor și înțelegerea procesului decizional în general şi propunem introducerea materiei “Cetăţenie democratică” în curricula gimnazială, iar în acest demers ne vom inspira din modelul britanic, ţară în care această materie aceasta a fost introdusă înca din 2002, şi urmărind recomandările făcute în Carta Consiliului Europei privind educaţia pentru cetăţenie democratică şi educaţia pentru drepturile omului.

  1. Administraţie publică transparentă

De prea mult timp administraţia publică se menţine la distanţă faţă de cetăţenii pe care ar trebui să îi servească. Ca tineri implicaţi ne dorim să fim informaţi corect, la timp şi in mod corect de către autorităţile publice locale şi centrale.

Pentru transparentizarea activităţii primăriilor, noi propunem:

– informarea publică online cu privire la sedinţele, votul şi hotărârile adoptate de consiliile locale şi judeţene;

– asumarea votului să fie obligatorie pentru consilierii  locali şi judeteni;

– sedinţele să fie înregistrate şi postate pe site-urile primariilor;

– publicarea pe site-urile primăriilor a cheltuielilor administrative detaliate.

În acest sens, vom veni cu propuneri legislative de modificare a legislaţiei în vigoare pe care palamentarii Partidului Miscarea Populare să le sustină, pentru că noi suntem cei care în viitor vom candida şi ocupa funcţii în administraţia publică şi datoram oamenilor corectitudine şi transparenţă a procesului decizional.